Elie Dăianu este un "dascăl al Blajului", adică un cărturar care prin slujirea catedrei, altarului, prin scrieri şi cuvântări s-a osârdit pentru ridicarea neamului românesc. Biografia lui este asemănătoare cu a altora care i-au precedat sau i-au urmat la Şcolile Blajului. Născut în comuna Cut din judeţul Alba, în anul 1869, a studiat la Blaj, unde a urmat liceul şi Facultatea de Teologie. Şi-a continuat studiile la Facultatea de Filosofie din Budapesta şi apoi a revenit ca profesor la Liceul "Sf. Vasile cel Mare" din Blaj. A manifestat, în paralel cu vocaţia didactică, şi o mare atracţie pentru ziaristică; a fost redactor la una din cele mai importante publicaţii ale veacului al XIX-lea, din cultura Transilvaniei, "Tribuna" sibiană, unde se perindaseră înaintea lui, scriitori de seamă ca Slavici şi Coşbuc. Articolele lui îl fac indezirabil faţă de oficialităţile austro-ungare şi trebuie să părăsească Sibiul, stabilindu-se la Cluj, ca protopop greco-catolic al oraşului şi întemeind aici propria revistă "Răvaşul". Din anul 1948, îndură, ca şi alţi preoţi şi dascăli greco-catolici, drama Bisericii Române Unite şi se stinge, în uitare, în 1956. Înaintea lui Al. Lupeanu-Melin, Dr. Elie Dăianu a încercat sub forma unor cărticele, evocarea marilor personalităţi ale Blajului. Pe unele le-a cunoscut personal. A scris despre Şincai şi despre Cipariu, despre Moldovănuţ şi Bunea - personalităţi legendare pentru cititorul de azi al paginilor din trecutul Blajului. Scrisul lui nu este al unui erudit şi el nu-şi propune "contribuţii ştiinţifice", ci o evocare afectivă în care personajul evocat să devină apropiat sufleteşte cititorului. "Întotdeauna am iubit Blajul şi pe Eminescu" - spune Elie Dăianu. Acesta este îndemnul scrierii cărţii: Eminescu în Blaj, - Amintiri de-ale contemporanilor - culese de Dr. Elie Dăianu, Sibiu 1914, la care se mai adaugă unul asemănător cu cel numit de