Eu recunosc ca imi plac lucrurile misterioase, mistice, enigmatice, tot ce nu se dezvaluie privirii din prima secunda. Cred ca farmecul lumii este dat de mistere, de secrete, iar placerea vietii - de descoperirea lor. De mic copil incercam sa vanez comori, pe care le cautam peste tot. E drept ca am si crescut intr-o zona cu dealuri si pesteri misterioase, ceea ce mi-a dezvoltat fantezia si imaginatia.
Apropo de mistere si lucruri magice, mi-am adus aminte, ca tot a fost Halloween, de groparul care, intr-o noapte, sapa si el cu sarg o groapa pentru o inmormantare de a doua zi dimineata. La un moment dat, dintr-un cavou din spatele lui sare un schelet si urla: "Haaaaaaaaaaaa!" La care groparul zice, "Pleaca domnule la locul tau si nu te mai prosti". Frustrat ca n-a reusit sa-l sperie, scheletul da sa sara gardul cimitirului sa-i terorizeze pe oamenii de-afara. Dar groparul zice: "Alo! Alo! Ne distram, ne radem, dar aici in incinta!"
Revenind la copilaria mea mistica, pe atunci cautam prastiile si arcurile bandei rivale. Iar mai tarziu am incercat sa descopar un mister si mai mare: femeia. Sigur, atunci inca nu stiam ca e una dintre acele cunostinte ezoterice care nu pot fi niciodata accesate. Nu de catre barbat, in orice caz. Dupa cum spune maestrul, "Barbatul este veriga intermediara intre maimuta si om". Iar la nivelul acesta de inteligenta, patrunderea unui mister cum este femeia defineste perfect notiunea de imposibil.
Cum tot n-o sa reusesc sa dezleg vreodata un mister atat de mare cum este femeia, m-am gandit sa ma duc macar intr-un loc care poarta in nume misticul, ca poate asa mai progresez si eu. Si asa am ajuns in copacul mistic - Mystic Tree adica. Imaginatia mea functiona la viteza maxima si deja imi inchipuiam ca o sa ajung intr-un loc plin ochi de taine si enigme.
N-am fost dezamagit, pentru ca Mystic Tree e de fapt o mansarda
