Aici am inteles ca filozoful ma face prost. Mai pe ocolite, dar tot aia este. Imi sare tandara, si eu nu-s omul care sa lase de la el. - Vezi, filozofule, ca bei din tuica mea. Ma priveste din nou printre gene, ca pe un gindac sub lupa. - Si ce este tuica, bre, Costica? Peste numai citeva miliarde de ani, Soarele se va umfla mai ceva ca spuma pe lapte si va cuprinde Pamintul si celelalte planete. Frumosul nostru Pamint va fi pirjolit, ars, topit si, din cauza ca scapare n-are, va exploda. Buum! Si dupa asta, gata, nimeni si nimic nu mai poate tine socoteala timpului. Nici un arheolog, nici un istoric, nici un sef de stat si nici urma despre cei care au facut cindva umbra pamintului nostru drag. Nici macar Luna nu va fi, ca sa aiba ciinii la ce urla. Vorbesc prostii, de unde ciini?! Deci locul nostru natal, adica Pamintul, nu va mai fi si nici o lacrima nu va mai curge dupa incinerarea noastra colectiva. Adinc mai gindea Vasile Pantalon, filozof, om de inalta cultura si ginditor fara egal, cind se scufunda in meditatii. Statea in fotoliu, cu ochii inchisi, cu un pahar de tarie in fata si cu o tigara intre degetele ingalbenite ca pielea mumiilor egiptene. - Tu crezi, Costica, macar cit ii negru sub unghie, ca exista scapare de a acest sfirsit implacabil? - Pe alta planeta, spun repede o prostie. - Pe alta planeta? Cea mai apropiata stea este la citiva ani lumina. Galaxia are peste o suta de mii de ani lumina diametru! Cu ce te duci pe "alta planeta"? - Cu teleportarea, continui cu gogomaniile. Filozoful tace studiat. Deschide ochii, soarbe din pahar, il pune la loc si ma priveste atent. - Tu nu esti asa de prost pe cit pari, spune pe un ton neutral. - Nici vorba, spun grabit. Am si eu ceva in bostanul asta (ma ciocanesc cu aratatorul pe frunte). Se face ca nu ma ia in seama si pare ca se angreneaza intr-un joc stupid, ca sa ma incerce. - Si ce este teleportarea? Daca n