- Diverse - nr. 218 / 6 Noiembrie, 2006 Spuneam candva, iar afirmatia mi-a adus multe sageti potrivnice, ca, in spatele mai tuturor actiunilor postdecembriste din Romania, se ascunde cate un mecanism malefic bine pus la punct. N-a scapat de aceasta suspiciune indreptatita nici proiectul "Mari romani" al Televiziunii publice, care a produs atata valva, atatea pasiuni, polemici si interpretari. Nu ne vom mai intreba ce s-a facut cu milionul de euro! Oricum, ar fi inutil. Sforariile de dincolo de perdeaua matrapazlacurilor, implicatiile politicianiste si masonice sunt si ele stiute. Incercarea unora de a-i imburca pe unii in scaunele inalte ale ierarhiilor si a-i cobori pe altii a avut sanse partiale doar. La una dintre aceste "parghii" de influenta ne vom referi. Daca sagetile otravite impotriva maresalului Ion Antonescu, aflat, prin aberanta Ordonanta de Urgenta nr. 31, cu o ghilotina deasupra capului, gata, pentru a implini placerea unora, sa-l ucida a doua oara, au fost la vedere, altfel s-au petrecut lucrurile, sa zicem, in privinta pozitiei ocupate de Richard Wurmbrand. Ce s-a urmarit, abia ceva mai tarziu s-a vazut cat se poate de deslusit. Impertinenta isterica a unor "politruci" actuali a fost evidenta. Manipularea (in special din partea Irinei Pacuraru, moderator din partea Societatii Romane de Televiziune), scenariile abracadabrante ale altor cozi de topor din interior, la fel. Diatribele impotriva maresalului, situat al saselea in preferintele romanilor, spun totul. Oportunismul se vedea chiar de la o posta. Cei care l-au votat pe Stefan cel Mare (locul 1) au fost facuti in fel si chip, fiind etichetati "comunisti" si "bolsevici". Ei (si cei care considera ca Eminescu merita locul intai!) fac parte din "tribul romanilor bolsevici!". Cine isi permite asa ceva? Ne intrebam, apoi, ce au, oare, domnii Boia si Djuvara cu neamul romanesc? Nimic! Asa ca nu ne vom