România va definitiva, în aproximativ o lună, poziţia faţă de variantele propuse de Uniunea Europeană pentru reforma vinului. Poziţia României va fi elaborată prin consultare cu autorităţile române, dar şi cu producătorii din acest domeniu.
În elaborarea acesteia se va ţine cont şi de rezultatele negocierilor din 2003, când au fost obţinute sume importante pentru înlocuirea viilor hibride şi promovarea vinului de calitate.
Uniunea doreşte să reformeze sectorul vinului deoarece s-au acumulat stocuri de peste 15 mil. hl. (8,4% din producţia totală), iar sectorul european face faţă cu greu concurenţei de pe piaţa globală.
Pentru România, reforma vinului este o oportunitate, prin măsurile pe care le vizează, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizaţiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internaţionale, simplificarea şi adaptarea politicii privind etichetarea. În cadrul reuniunii, ce s-a desfăşurat la sediul MIE în 2 noiembrie, reprezentanţii producătorilor au apreciat că România poate promova pe piaţa europeană mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca albă, Feteasca Regală, Tămâioasa Românească, Grasă, Feteasca Neagră, Băbeasca Neagră, Cadarca, Frâncusa, Busuioaca de Bohotin etc.
Uniunea Europeană a propus mai multe variante de reformă a vinului: păstrarea situaţiei actuale. Aceasta nu permite însă restabilirea echilibrului pieţei, modificări în conformitate cu reforma politicii agricole comune, iniţiată în 2003. Aceasta ar viza în principal acordarea de plăţi directe către cultivatorii de viţă de vie, liberalizarea totală a sectorului. Această variantă ar urmări suspendarea bugetului şi transferarea sumelor către dezvoltare rurală.
Măsura radicală
Printre măsurile vizate se referă eliminarea sprijinului pentru distilarea sub-produselor din vin, pentru stocare