Evreilor ingropati in Bistrita-Nasaud li se refuza dreptul la odihna vesnica. Si asta deoarece cimitirele cultului mozaic sunt tranzactionate pe piata, iar peste morminte se cultiva zarzavaturi si se construiesc case. Dupa opt ani de lobby esuat pe langa Guvernul Romaniei, Association of Jewish Romanian Americans (AJRA), condusa de David Kahan, totodata emisar al Consiliului Rabinic European, a dat in judecata Executivul si toate persoanele fizice sau juridice care deliberat, prin neglijenta sau ignoranta, au contribuit la pangarirea lacasurilor sfinte. Urmasii evreilor ramasi in tara au transformat cimitirele intr-o afacere profitabila, iar statul roman nu respecta tratatele bilaterale incheiate dupa Revolutie cu privire la protectia cimitirelor. Ba, mai mult, s-a spalat pe maini de acest rol asumat la nivel international, predandu-le Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER). Au scuipat pe mormintele lor Cuvintele sunt neputincioase atunci cand vine vorba de descrierea situatiei cumplite in care se zbat majoritatea cimitirelor evreiesti din Bistrita-Nasaud, aflate in grija FCER. Pe de o parte, statisticile oficiale sunt incomplete, si chiar si asa, cimitirele care exista "oficial" sunt dezmembrate, vandute si inchiriate de comunitatea evreilor din judet, primind ulterior destinatia de teren agricol. In ceea ce priveste cimitirele care nu sunt prinse in statistici, dar care exista in mai toate comunele si satele in care au trait vreodata evrei, acestea sunt abandonate si oferite pe tava vandalilor. Situatia cea mai dificila o au cimitirele din Sangeorz-Bai si Feldru. Cel din orasul-statiune se gaseste in varful unui deal. Nici o carare nu duce la el, se urca pieptis. Pietrele funerare sunt cazute la pamant, sparte, furate, pangarite. Cele care mai sunt in picioare par a fi folosite drept "cuibusor de nebunii" de tinerii din localitate. Vata, hartie i