Casa de Economii si Consemnatiuni intentioneaza sa faca demersurile legale pentru a reintra in posesia Palatului Sutu, cladire cumparata la 10 septembrie 1945 de la Constantin Grigore Sutu, se arata intr-un comunicat al bancii.
In urma solicitarii CEC, Arhivele Nationale ale Romaniei au identificat actul de vanzare-cumparare prin care institutia a achizitionat Palatul Sutu, monument istoric si de arhitectura al Bucurestilor de la inceputul secolului al XIX-lea.
Actul de vanzare-cumparare a fost incheiat la 10 septembrie 1945 si este semnat de directorul general al CEC, Alexandru Tomoroveanu, si de Constantin Grigore Sutu, valoarea tranzactiei fiind de 900 de milioane lei.
In prezent, cladirea, care este monument istoric de categoria A, fiind inscris pe Lista Monumentelor Istorice, se afla in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti si adaposteste Muzeul Municipiului Bucuresti.
Palatului Sutu a fost revendicat, printr-o actiune in instanta, si de Alexandra Sutu, singura descendenta a familiei care mai poseda cetatenie romana.
Ridicat intre 1833 si 1835, Palatul Sutu e opera postelnicului Costache. Planurile au apartinut arhitectilor vienezi Conrad Schwink si Johann Veit. Construit in stil neogotic, cu patru turnulete poligonale, amplasate doua cate doua pe partile laterale,de nord si de sud, palatul Sutu se remarca prin spatialitatea unui interior, conferita de o cupola similara aceleia de peconacul de la Golesti.
Mai tarziu, Karl Stork, renumit sculptor si artist decorator, a realizat scara monumentala din hol, care se desparte in doua in fata imensei oglinzi de Murano.
Casa de Economii si Consemnatiuni intentioneaza sa faca demersurile legale pentru a reintra in posesia Palatului Sutu, cladire cumparata la 10 septembrie 1945 de la Constantin Grigore Sutu, se arata intr-un comunicat al
