De ceva vreme a aparut in peisajul craiovean alt restaurant cu specific românesc. Impatimita a bucatariei autohtone, mi-am propus sa nu ratez ocazia de a lua masa la Crama Baniei, localul craiovean care detine suprematia in ceea ce priveste respectarea blazonului românesc. Ajunsa acolo, insotita de prieteni buni si dornici de a petrece o seara speciala, n-am putut sa nu remarc, impresionata, felul in care este amenajat interiorul, cu mobilier si grinzi din lemn, impodobit cu stergare tesute la razboi, pe care numai impatimitii de traditie le mai pastreaza in decorul propriilor case. In plus, costumatia, din nou traditionala, a ospatarilor si a membrilor formatiei responsabila cu voia buna, intregeste decorul. Si daca stam sa ne gândim ca, inainte, locatia gazduia un club de noapte, trebuie sa admitem ca o asemenea schimbare de ambient nu a fost deloc un proiect usor. Am comandat un platou românesc, cu pomana porcului, carne la galeata, cârnati traditionali, coasta de porc si, bineinteles, mamaliguta. Desi, per ansamblu, m-am declarat multumita, am doua mici dezamagiri: carnea la galeata s-a dovedit a fi un pic cam mult lasata in tigaie (de obicei, carnea scoasa din galeata se lasa pe foc numai pentru a se indeparta surplusul de untura, nu pentru a se praji din nou - de aici si crusta tare de pe margini - si totusi, daca a fost lasata cam mult in tigaie, de ce a ajuns la masa aproape rece?) si cârnatii traditionali mi s-au parut departe de gustul pe care il au „trandafirii“ pe care gospodinele ii pregatesc in prag de Sarbatori de iarna. Dar am reusint sa trec peste amaraciunea ca nu fusese respectat ceva din blazonul bucatariei românesti. La un moment dat, solista Mirela Radu, alaturi de instrumentistii localului, a inceput sa cânte, fapt care ne-a fortat sa ridicam putin vocea pentru a ne putea intelege. Dar pentru cei care sunt obisnuiti cu stilul petrecerilor român