Una din cele mai arzatoare probleme pe care le-a intampinat Craiova a fost dintotdeauna lipsa apei. Decenii la rand, din momentul in care macarale "argintii" au inceput sa ridice in nestire cartier dupa cartier, craiovenii s-au confruntat cu un program strict de furnizare a apei, care le punea nervii la grea incercare. Practic, in cele cateva ore pe zi in care curgea apa la robinet - cateva picaturi dimineata, cateva spre seara, oamenii nu stiau ce sa faca mai intai. In ciuda faptului ca spre sfarsitul anilor '60 orasul a inceput sa primeasca o importanta cantitate de apa din cea mai mare sursa de la vremea respectiva - Izvarna -, lucrurile au luat o intorsatura si mai urata spre finalul "epocii de aur": se furniza apa o singura data pe zi, dupa programul o zi dimineata, o zi dupa-amiaza. Captare unica in Romania Pe fondul "secetei" de la robinetele craiovenilor, in 1965 s-a facut cea mai mare investitie din toate timpurile in domeniul alimentarii cu apa a orasului. Tocmai in nordul judetului Gorj, la poalele Parangului, a fost identificata o noua sursa de apa: Izvarna. Aceasta are un debit de peste 1,1 metri cubi pe secunda, suficient pentru a acoperi necesarul de apa al Craiovei. Au inceput imediat lucrarile la statia de captare, constructie unica, cel putin in Romania. Cele cateva izvoare au fost incadrate intr-o constructie care dirijeaza apa spre sorburile unei conducte de peste o suta de kilometri lungime. In acelasi perimetru cu principala captare se mai afla inca una, dar mult mai mica. In aceasta este adusa, printr-un dren subteran, apa unui izvor situat la distanta de 170 de metri. Din aceste trei captari, apa de la Izvarna porneste spre Craiova. A fost odata... Sistemul de aductiune consta dintr-o conducta de 114 kilometri, formata din tuburi de beton de un metru diametru, asamblate printr-o tehnologie simpla. Conducta traverseaza toate formele de rel