Laiv Uneori pronuntat "laif". Asta`i pe romaneste. In englezeste e "Live". Care inseamna "trai". Sau, in cazul concertelor "Live" (despre care voi vorbi) inseamna ca vine formatia sau cantaretul si baga saliva`n microfonu` ala, transpira, se agita ca sucul natural, sparge, rupe, face spume si toate astea in fata ta.
Da... Numai ca, la noi, live inseamna tot tamtam`ul de mai sus, plus pleibecu`. Pleibecu` vine din englezescul "playback" si inseamna, in romaneste, "baga vere sidiul ca eu mimez la microfon (in cazul manelistilor, pe langa mimat mai sunt si binecunoscutele dedicatii)".
Cam asta`i laivul la noi.
Pana acum, doar cateva formatii am vazut care sa cante pe scena. Majoritatea mimeaza. De ce?
Pai...
In primul rand e mult mai simplu sa dai din gura fara sa zici nimic. Cam cum ar trebui sa se desfasoare majoritatea concursurilor de karaoke. Sau alea de pe la teve cand niste afoni cauta alti afoni sa`i faca vedete. Si caraie aia de`ti schimba culoarea tubului de televizor. Deci, e mai simplu sa te faci ca dai din gura decat sa canti. Plus ca`ti menajezi si vocea cu aceasta ocazie.
In al doilea rand, te gandesti la microfonul respectiv. Pe care`l scuipi involuntar cand canti. Si, costa si ala ceva bani, nu`i chiar doi - trei lei... Si, vorba aia, cine`l strica`l plateste.
Nu in ultimul rand, mai este si partea cu vocea. Voce care muuuultor vedete le lipseste cu desavarsire. Si, se stie ca pe scena nu poate fi prelucrata ca`n studio, asa ca este de preferat CD`ul decat sa se faca de toata bafta cand incepe lumea sa arunce cu cutii de suc sau bere si mai cine stie ce spre ei...
In fine.
Eu m`am cam lamurit cu concertele live, si nu din momentul in care am vazut inregistrarea aia la televizor, cu blonda aia care canta de nu mai putea... M`am lamurit cand s`a oprit CD`ul, cand nu se mai aprindea ledul
