Lucru cert, pe parcursul acestui an relatia dintre banci si IMM s-a imbunatatit semnificativ. Din pacate insa, mai mult unilateral. Pana in 2006 acuzatiile au curs justificat si dintr-o parte si din alta, intr-o relatie ce parea sortita esecului. Bancile acuzau IMM ca nu au proiecte, iar intreprinzatorii acuzau bancile ca, prin conditiile restrictive pe care le impun, nu vor sa le acorde finantari. Acum, la numai trei luni pana la integrare, si deci pana la intrarea pe o piata concurentiala mai mult decat exploziva, situatia s-a imbunatatit dar doar intr-un singur sens. Incepand cu luna mai, aproape saptamanal, bancile au imbunatatit oferta ori au lansat produse noi destinate intreprinderilor mici si mijlocii. Avem acum credite acordabile pe proiect, linii de finantare cu dobanzi sensibil mai avantajoase, garantii mai suportabile, si, foarte important, implicarea statutului prin intermediul Eximbank. Bancile se bat pentru a incheia acorduri cu Eximbank in vederea simplificarii conditiilor de acordare ori a reducerii costurilor totale la creditele destinate IMM. Ma intreb insa la ce folos, din moment ce din randurile investitorilor se aud in continuare voci care acuza, constant si agresiv, bancile. Nu vreau sa ma transform intr-un partizan al institutiilor de credit care, slava Domnului, au defectele lor si nu putine, insa este evident ca, cel putin in 2006 s-au transformat semnificativ in ceea ce priveste deschiderea catre IMM. Ar fi fost si absurd sa se intample altfel, din moment ce, dupa integrare, se presupune ca IMM vor ajunge sa realizeze, potrivit modelului tarilor UE, pana la 80% din PIB. Trecand la celalalta veriga a tandemului banci-IMM, constat cu dezamagire ca o parte a intreprinzatorilor ori asteapta sa vina cineva sa le aduca sacosa cu bani, ori pur si simplu nu sunt interesati. Simplu, un investitor spunea la o masa rotunda, ca nu observa nici o intent