Un copil face bulgari din stratul subtire de zapada asternut de cu dimineata, ii arunca in aer si apoi ii loveste cu capul. Un batran iese in fata portii si indeparteaza doua frunze uscate care s-au coborat pe aleea proaspat maturata. In rest, nici tipenie de om. E o liniste care doare. Doare atat de tare, ca-ti auzi urechile cum tiuie. Aici e Pojejena, un punct minuscul pe harta in drumul spre Bazias, unde aproape toti locuitorii sunt de nationalitate sarba.

Cand am ajuns la Pojejena, comuna din Caras-Severin renumita pentru branza de capra care se face aici, autoritatile locale incercau sa puna la punct impreuna cu cele de la judet o agenda culturala pentru 2007! Si asta pentru ca festivalurile etnice ale sarbilor, reprezentatiile de dans si cantec popular si spectacolele de teatru ale trupei locale de amatori sunt atat de bine organizate, incat trebuie sa se stie de ele nu numai pe plan local. Comuna are muzeu, gazduieste lansari de carti ale autorilor sarbi, iar de la anul ar putea invata pentru sume modice engleza, spaniola sau italiana. Aceste manifestari pun in umbra faptul ca primarul e arestat pentru afaceri cu bani europeni si faptul ca in timpul embargoului impus fostei Iugoslavii de Natiunile Unite, Pojejena (comuna in care sarbii reprezinta 80% din populatie) era punct de trafic ilegal.

INVESTITOR SPANIOL. Branza de capra de la Pojejena este atat de cunoscuta, incat un om de afaceri spaniol s-a oferit sa se implice in afacere si sa exporte produsul pe pietele din Vest. Sunt aproape 20 de localnici care au turme de cate 100-150 de capre fiecare si ei au inceput negocierile cu ibericul. Afacerea ar fi fost ca vesticul sa vina cu tehnologia ceruta de standardele europene pentru recoltarea, depozitarea si prelucrarea laptelui de capra, in schimbul acestei investitii urmand sa primeasca un procent insemnat din profit. Localnicii nu au fost de acor