Atunci cand nu ai pe nimeni, uitarea semenilor doare

# Ilinca Stanciu, in varsta de 63 de ani locuieste in ceea ce pare o casa * Cocioaba in care traieste femeia nici macar nu-i apartine * Singura fiinta care-i tine de urat neconditionat in zilele cand efectiv nimeni nu vine sa o vada, este un pui de pisica * Pensia, putin peste 200 RON, nu-i ajunge nici macar pentru mancare * Despre medicamente sau caldura nici nu poate fi vorba In spatele stadionului Farul, pe strada Ion Alexandrescu, la numarul 44 locuieste un suflet despre care nimeni nu mai vrea sa stie nimic. O poarta ingusta si sparta din lemn te introduce intr-o curte stramta. Daca bati la usa casutei joase si saracacioase, prevazuta cu un cui pe exterior ca sa nu o deschida vantul, nu-ti deschide nimeni. Doar un glas stins iti raspunde stins, "Da". Pe un pat, de-a curmezisul se afla o femeie uscativa invelita cu paturi. Ilinca Stanciu, in varsta de 63 de ani, locuieste in ceea ce pare o casa. Termenul de casa este prea pretentios pentru conditiile in care traieste femeia. Cel mai potrivit ar fi adapost sau magazie. Da, se poate vorbi despre un acoperis deasupra capului, pentru ca in rest... Pana nu demult, batrana a locuit doar intre... trei pereti. Insa, gratie constructiei care se ridica la casa invecinata, Ilinca Stanciu va putea sa fie pusa un pic la adapost de vitregia gerurilor de iarna. "Casa" in care locuieste femeia nici macar nu-i apartine. Sta aici de aproximativ patru ani, pentru ca nu are unde sa se duca. E singura pe lume.Pisica, singurul suflet pe care il are aproapeBatrana nu a putut sa ne spuna prea multe. Tot ceea ce stie este ca nu are pe nimeni. Nu are nici copii, nici rude, iar despre cel cu care si-a impartit zilele nu mai stie de cand a murit. In afara de vecinii care bat rar la usa femeii, cel care se ingrijeste de ea, insa in limita puterilor, este Tudor Cizmaru, care doarm