Cetatenii Romaniei mai au de asteptat mai putin de doua luni pana la aderare. Autoritatile locale si centrale au accelerat ritmul in care informatiile ajung de la sursa la beneficiar. Suprefectul Adrian Nicolaescu a sustinut ca in ultimii doi ani a trebuit sa se faca ceea ce guvernarile anterioare nu au intreprins: sa explice care sunt implicatiile pe care le va avea aderarea asupra activitatii din tara si, mai ales, a locuitorilor. Spre deosebire de noi, plai mioritic, oficialitatile din statele care au devenit membre ale Uniunii Europene si-au facut datoria cu prisosinta: propaganda pro-aderare si explicarea a tot ce tine de intrarea in familia europeana a inceput cu multi ani inainte de producerea evenimentului. Pentru majoritatea romanilor, insa, intrarea in Uniunea Europeana ramane, in continuare, o mancare cu nume exotic pe care trebuie sa o incerce, fara sa stie daca le va provoca neplaceri. Asocierile, cheia succesului "In judetul Constanta s-a finalizat, in mare masura, procesul de constituire a grupurilor de actiune locala. Este pasul pe care au trebuit sa il faca autoritatile locale, indiferent de culoarea politica, pentru a putea accesa fondurile pe care ni le va pune la dispozitie UE. In opinia mea, europenii nu au suficienti bani sa ne dea pentru a rezolva problemele cu care se confrunta localitatile si locuitorii lor. Depinde de primari cat de doritori sunt sa puna mana pe bani la care in alte conditii nici macar nu ar visa. Uniunea ne va da bani pentru orice: de la ac pana la tanc. Este adevarat ca pentru aceasta este nevoie de proiecte eligibile. Ajutorul specialistilor este necesar. Primariile au angajat personal tocmai pentru a elabora proiectele, dar, dupa ce au invatat meserie, oamenii au plecat la salarii mai bune. Din cate stiu, judetul Tulcea lucreaza cu o firma olandeza, dar pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare este necesar ca pr