Arhitecţii din România susţin că, în Capitală, nu există, în prezent, niciun proiect de regenerare urbană, deşi această sintagmă se vehiculează din ce în ce mai des în ultima perioadă. Arhitecţii din România susţin că, în Capitală, nu există, în prezent, niciun proiect de regenerare urbană, deşi această sintagmă se vehiculează din ce în ce mai des în ultima perioadă.
Recent întorşi de la întâlniri cu omologii lor din Europa, urbaniştii autohtoni au ajuns la concluzia că specialiştii români în domeniu nu ştiu nici măcar ce presupune termenul de regenerare urbană, darămite să-l şi pună în aplicare. "Ceea ce se face în Centrul Istoric, ce s-a făcut pe Calea Victoriei, referindu-mă aici la construirea Hotelului Novotel, şi ceea ce se vrea prin proiectul Esplanada este departe de a fi în interesul bucureşteanului, ci, mai degrabă, în interesul beneficiarului", a explicat, ieri, în cadrul Mesei Rotunde cu tema "Regenerare Urbană", dr. arhitect Alexandru Sandu, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. El a adăugat că această deviere de la nevoia comună a Capitalei, din punct de vedere urbanistic, este susţinută de administraţiile locale, în special Primăria Municipiului Bucureşti. Reprezentanţii municipalităţii au fost invitaţi la discuţia de ieri, însă niciunul nu a fost prezent, aşa cum, după aprecierile lui Sandu, în 99% din cazuri, oficialii primăriilor nu au onorat invitaţiile la astfel de dezbateri.
"La noi se vrea regenerare prin văruirea unor faţa de în Centrul Istoric?"
Regenerarea urbană trebuie făcută în Capitală odată cu integrarea României în Uniunea Europeană. Asta presupune o reamenajare într-un teritoriu deja existent, pentru ca locuitorii ei să aibă parte de o stare de confort, de modernizare şi de eficienţă în comparaţie cu ce era înainte. Un exemplu de o astfel de reconsiderare într-o zonă a fost da
