foto: EvZ
Rromii nu renunta la "Legea staborului" de teama ca-si vor pierde identitatea si ca vor fi asimilati de populatia majoritara.
Acolo unde exista comunitati bine inchegate de rromi, apar adesea conflicte aprige cu restul populatiei, cu politia, cu primaria ori cu autoritatile fiscale. In ultimii ani, institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana stau cu ochii pe numeroasele casatorii intre minori, una dintre cele mai invederate traditii tiganesti.
Ca sa-si pastreze obiceiurile, rromii s-au adunat in „enclave”, in comunitati bine determinate. Primarul lor este bulibasa (si doar de el asculta), iar legea lor este traditia, care-i pedepseste pe cei care incalca regulile comunitatii, dar nu si pe cei care sfideaza legile statului.
Antropologul Vintila Mihailescu spune ca problema este a institutiilor, care trebuie sa aplice legea, si nu a rromilor. Din experienta similara a altor state, precizeaza specialistul, „traditiile care contravin legilor de drept s-au schimbat in masura in care au fost sanctionate. Acest proces va dura cam doua-trei generatii”.
Legea rromilor baga spaima-n romani
O mare parte dintre rromi „s-au adaptat” foarte bine cerintelor societatii. Ei sunt, dupa cum spune antropologul Vintila Mihailescu, „perfect integrati”. Majoritatea sunt insa discriminati din cauza ca altii, tot de-ai lor, nu respecta legile statului, ci doar traditiile si hotararile sefilor clanului lor.
Reglarile de conturi intre clanurile rrome au bagat spaima in populatia din zonele in care au loc bataile cu topoare, bate, cutite, rangi. Orasul Craiova si-a castigat o nedorita faima din cauza violentei scandalurilor de acest fel. Localnicii s-au obisnuit sa asiste la un astfel de eveniment cel putin o data pe an.
Locuitorii cartierelor Lascar Catargiu si Fata Luncii s-au saturat sa