Tensiunea creată între Georgia şi Rusia a ieşit din prim-planul ştirilor, gonită de acolo de experimentele nucleare ale Coreei de Nord, de sancţiunile împotriva Iranului, de tulburările din Irak şi Afganistan. În toate aceste probleme Statele Unite şi Rusia tratează, negociază, la vedere sau confidenţial, şi ajung la acorduri în care-şi recunosc reciproc dreptul de a acţiona cu prioritate în anumite zone sau domenii.

Probabil e o coincidenţă: primarul Moscovei a decis dărîmarea cinematografului "Tbilisi" de pe strada Novîie Ceremuşi. Construit în anii ’70, cinematograful îşi încetase activitatea specifică din cauză că firma de distribuire a filmelor intrase într-un proces de reorganizare judiciară. Oricum, la acest cinematograf, doar denumirea ţinea de Georgia. Pe terenul eliberat se va construi un mall şi cei care văd în buldozere un simbol sînt invitaţi să observe că ele acţionează şi la ceea ce a fost odată cinematograful "Rossia". Ştirile din Georgia nu sînt prea vesele: în puşcărie, partizanii lui Igor Ghiorghiadze, fost ministru de Interne, acuzaţi de complot pentru înlăturarea actualei puteri, fac greva foamei; au avut loc manifestaţii de stradă prin care se contestă fundamentarea arestărilor, un realizator de televiziune şi-a dat demisia "în direct", tot în semn de protest. În alt conflict, au fost anulate 19 licenţe ale unor instituţii de învăţămînt superior.

Cînd a venit la putere, preşedintele Saakaşvili a promis că va lupta împotriva tendinţelor hegemonice ale Rusiei şi că Abhazia şi Osetia de Sud se vor reuni cu Georgia. Dar, între timp, locuitorii acestor teritorii şi-au dobîndit acte de identitate ruseşti şi "privesc în direcţia Moscova, nu înspre Tbilisi, ca spre un loc unde vor avea serviciu şi securitate personală". (Foreign Policy, octombrie 2006)

Aceste informaţii, examinate separat, pot să fie semne ale încercării de a gă