Sub un titlu oarecum molcom si amintind de initiative similare prin care eram invitati sa ne cunoastem patria - pentru a o iubi, desigur! -, Uniunea Scriitorilor a declansat un program de vizibilizare a scriitorului roman. De ce sa fie el, autorul, cunoscut de catre un public cat mai larg? Simplu, pentru a fi iubit! Hai, nu iubit, respectat; hai, nu respectat, citit! Deja, iata, se ridica multe obiective divergente. Tinte diferite, cai de atingere diferite. Reusita intr-o actiune - oricare ar fi ea - deriva din stabilirea cu claritate a obiectivului si din urmarirea cu tenacitate a acestuia.
In ultima vreme, au aparut multe lucrari - unele monumentale, cantitativ - care il fac cunoscut pe scriitorul roman. Este vorba de cateva istorii ale literaturii, de dictionare, dar si de site-uri. Multi dintre confrati folosesc cu succes internetul, realizandu-si blog-uri spre a se face cunoscuti, intelesi, cititi. Din acest punct de vedere, nu cred ca a mai existat o perioada atat de fasta pentru cunoasterea scriitorului roman. Cine vrea sa afle cate ceva despre un anume autor poate afla date esentiale consultand o lucrare sau alta. Daca nu are insa informatii aproape complete despre tomurile ce ambitioneaza sa ne prezinte literatura romana, el trebuie sa le consulte pe toate pana la a obtine ce isi doreste. Daca istoriilor literare nu le poti reprosa o absenta sau alta - asta aducand in prim-plan valorizarea efectuata de fiecare autor, valorizare de care, fara indoiala, vor da seama mai tarziu, dar pe care acum ei si-o asuma integral, dictionarele nu se supun acestui subiectivism si deci nici nu pot beneficia de clementa. Nici un dictionar nu este neselectiv, adunand in paginile sale tot ce s-a publicat si prezentandu-i pe toti cei ce-au publicat, dar aria sa de cuprindere este mult mai mare, informatia este rece si, pe cat posibil, exhaustiva si exacta.