La inceputurile statului modern roman, curtile cu jurati devenisera o realitate. Fusesera impuse de catre radicalii-liberali drept cea mai democratica forma de justitie. Despre felul cum functionau ele detinem o dovada din luna septembrie a anului 1871.
Atunci are loc procesul in care sunt implicati cei ce participasera la esuata "Revolutie de la Ploiesti", din dimineata zilei de 7 spre 8 august 1871. Toti fruntasii aripii radicale, cu I.C. Bratianu si E. Carada in frunte, sunt pusi sub acuzare (nu si C.A. Rosetti, care plecase la Paris indata dupa esuarea incercarii de lovitura de stat).
Felul cum sunt facute arestarile si comportamentul anchetatorilor sunt simptomatice pentru ceea ce avea sa urmeze. Arestatilor li se ofera in cateva randuri ocazia sa fuga de sub arest sau sa distruga documentele compromitatoare. Procesul nu se judeca la Ploiesti ori la Pitesti (in resedinta prahoveana avusese loc incercarea de revolutie a lui Candiano Popescu, iar din Arges, de la Florica, era Bratianu). Este teama de alte incercari de revolta. Astfel ca unii revolutionari, cu E. Carada in frunte, sunt dusi pe drumul Targovistei noaptea. Orasul ii asteapta cu lumanari si sfesnice aprinse la ferestre. Prefectul Rizu ii intampina ca pe niste oaspeti si se pune la dispozitia lor.
Alti arestati sunt dusi la Campulung. Povesteste Sabina Cantacuzino, fiica lui I.C. Bratianu:
"Se zvonise ca pe drum ii vor face scapati si ii vor impusca, deci, in dimineata pornirii, cand ii urcase(ra) in trasurile escortate de calarasi (mama tot cu tata), un sir de birji cu cetateni fruntasi ai orasului se luara dupa ei ca sa-i pazeasca. In Stalpeni, la jumatatea drumului, ii detera in primire campulungenilor, sositi intru intampinarea lor cu acelasi ceremonial". Cand arestatii ajung in Campulung, staretul manastirii pune spatiile acesteia la dispozitia lor.
Pentru apararea in
