Armata romana incepea campania din Est la 21 iunie 1941, in scurt timp fiind capturati si primii soldati sovietici (26 iunie 1941).
Cu prilejul perchezitiilor corporale efectuate in zilele de 9 si 10 august 1941, asupra a 4.600 de prizonieri sovietici internati in lagarul de la Budesti (Ilfov), s-a constatat ca acestia erau foarte murdari si plini de paraziti. Multi dintre ei aveau obiecte necesare evadarii. Se bateau zilnic, ignorand gradele superioare "sau alte semne de respect". Numarul prizonierilor sovietici a crescut la 29.690 in septembrie 1941, acestia fiind internati in 9 lagare de pe teritoriul Romaniei. O parte din banii alocati pentru intretinerea acestora proveneau de la C.F.R. Alocatia zilnica de hrana era de 35 lei, iar pentru intretinere si tutun se mai acordau inca 10 lei. Soldatii sovietici, care nu erau folositi la munca, primeau o alocatie zilnica de 26,8 lei. Ofiterii, desi nu lucrau, primeau alocatia intreaga. Prizonierii sovietici au fost folositi la muncile agricole, in carierele de piatra sau au fost pusi la dispozitia C.F.R. Internarea la punctul de lucru se realiza in scoli sau fabrici, iar acolo unde nu exista aceasta posibilitate se foloseau baraci din lemn. "Muncitorii" primeau un rand nou de echipament, inclusiv manta, bocanci sau opinci. Toti prizonierii sovietici purtau, ca semn distinctiv, un cerc imprimat cu tus negru, pe partea din fata si din spate a echipamentului, de meseriasi recrutati din randul acestora.
Tifosul exantematic a facut ravagii in randul prizonierilor sovietici in perioada 1941-1942. Prevenirea acestei boli s-a realizat prin obligarea prizonierilor sa mearga la baie in locuri special amenajate in vagoanele C.F.R., pentru cei care lucrau la Deva si Vladeni, sau la baile de campanie ale armatei, pentru cei detasati la drumuri. Rufele se spalau obligatoriu in jgheaburi cu sapunul primit din fondul de
