Apropiata aderare a Romaniei laUniunea Europeana incepe deja pentru multi sub semnul unui gust amar. Articolele agresive gazduite de tabloidele britanice, dar si de presa din Italia sau Germania ne plaseaza din start in pozitia de cetateni europeni de mana a doua. Rigorile deontologice de care se vorbeste mult prin seminarii, care cer in mod imperativ evitarea unor generalizari prin care sunt acuzate in ansamblu grupuri sociale sau etnice, pentru pacate de care se fac vinovati membri individuali ai acestora, nu par sa conteze prea mult, cel putin pentru o parte dintre canalele media occidentale. Spaima de imigratie, vazuta si ca o amenintare la adresa propriilor locuri de munca, dar si, in cazul musulmanilor, drept generatoare de terorism si instabilitate, a devenit aproape paralizanta. Discursurile despre valorile europene livrate pe banda rulanta la Bruxelles suna bine pe hartie, dar sunt din ce in ce mai mult in dezacord flagrant cu realitatea de pe teren. Si populatia, si clasa politica din tarile membre sunt infinit mai preocupate de problemele de acasa decat de constructia "Europei unite". Cat despre extindere, candva cel mai important proiect politic alUE, acesta a ajuns mai degraba o piatra de moara pentru politicienii care il promoveaza. BBC relateaza ca un raport al Comisiei Europene care va fi facut public in aceasta saptamana vine sa spulbere sperantele de aderare rapida la UE ale tarilor din Balcanii de Vest. O viitoare extindere va avea loc doar dupa un interval de timp mai consistent, inca neprecizat, iar atunci cand acest lucru se va intampla, nu vom mai avea un singur val, ci se va merge pe formula tara cu tara. Dar lucrurile nu se opresc aici. De ani de zile marile puteri ale continentului ignora pur si simplu directive aleComisiei Europene, in teorie, obligatorii. De pilda, Franta refuza sa includa in legislatia nationala prevederile unei directive