Cind toate iti merg ca pe roate, nu-i asa ca credinta ti se pare superflua? Nu ai nevoie sa crezi ca lucrurile vor merge mai bine cindva, din moment ce merg deja bine. Cum se face ca oamenii cei mai religiosi din Statele Unite - ba chiar si din lume - sint saracii? Cele mai industrializate - citeste bogate - societati sint relativ laice. Sigur ca si acolo religia este o parte importanta din viata multora, ba chiar una centrala pentru unii, dar din punctul de vedere al societatii este periferala. Nietzsche, modernitatea, anomia lui Durkheim, faptul ca individul si societatea nu pot fi analizate in mod asemanator, toate pot fi aduse in discutie ca explicatii, dar nu pot explica intregul fenomen. Tillich, un teolog din anii '50, spunea ca religia implica preocupare, adica ceea ce ii preocupa pe oameni "le determina existenta sau non-existenta". In 1925, Malinowski arata ca oamenii se implica in ritual, magie sau religie atunci cind viitorul le e nesigur, chiar daca ritualul in sine nu e menit sa aiba un scop functional si sa schimbe viitorul. E poate doar pentru linistea lor sufleteasca. Ritualurile, in special cele care implica credinta, sint practicate atunci cind existenta sau non-existenta ne sint puse la incercare, chiar si numai putin.
In societatile moderne, chestiunea nu e numai "voi trai sau nu?" Ce bine era daca lucrurile erau atit de simple! Cine sintem in societate, in cadrul familiei, in propria noastra imagine de sine devine esential pentru ideea noastra de sine. Petrecem tone de timp privindu-ne pe noi insine, prin lentilele media, ale revistelor de moda, prin consum si prin alte procedee de creare a unei identitati burgheze, numai si numai ca sa ne asiguram ca mai sintem inca aici si ca mai insemnam ceva. Pentru cine o facem, e o cu totul alta problema. Teama de a deveni irelevant este obsedanta si se manifesta in moduri diferite. Interventiil