- Social - nr. 223 / 13 Noiembrie, 2006 In scenariul funerar al horei unchiasilor in jurul rugului, se observa doua secvente semnificative _ una solemna si grava, ce corespunde coborarii unchiasilor din munti, din lumea cealalta, din lumea mosilor si stramosilor obstii satesti, si o secventa vesela, bizara, care simbolizeaza primirea sufletului mortului intre umbrele mosilor si stramosilor gentilici ai satului. In secventa a doua intervine o alta ceata de flacai, deghizati in "babe" care se amesteca cu unchiasii si joaca un numar impar de jocuri funerare, bocind. Hora jucata de unchiasi in jurul rugului reprezinta un rit de tranzitie, de la incinerarea mortului la inhumarea lui. Hora in jurul focului reprezinta un rit de pregatire a incinerarii, iar dupa acest rit reminiscential urma, a doua zi, inhumarea. Pe seama horei satului sunt puse o serie de proverbe si expresii populare. "Daca ai intrat in hora, trebuie sa joci" are sensul ca, daca te-ai apucat de un lucru, trebuie sa te tii de el. "A iesi la hora" inseamna a intra (ajungand la varsta cuvenita) in randul fetelor si al flacailor care joaca hora si, implicit, a-ti asuma responsabilitati. "A se gati ca de hora" are un sens estetic, privind imbracarea hainelor de sarbatoare in diverse ocazii festive. Hora are o functie estetica legata de frumoasele straie de sarbatoare ale tinerilor si varstnicilor, prilej de etalare a talentului si maiestriei tarancilor si mai cu seama a fetelor de maritat. La hora se "furau" modelele de pe camasile de sarbatoare, pentru a fi reinterpretate... Aici avea loc integrarea obiectului de arta populara, acceptarea sau inacceptarea lui de catre colectivitate. Unele idei, teme si motive mitice legate de hora au patruns in arta populara, in pictura ornamentala, ceramica populara, decorarea cahlelor, incondeierea oualor, tesutul covoarelor, pictura pe lemn si pe sticla. Intre elementele