- Diverse - nr. 223 / 13 Noiembrie, 2006 ASTRA, prin statutul ei, a fost si va fi o institutie a societatii civice romanesti: "ASTRA, fiind o asociatie cultural-stiintifica profesionala, nu are caracter politic si nici confesional. Ea activeaza pentru promovarea intereselor de propasire a natiunii romane de pretutindeni." Art.3 din Statutul ASTREI. Ghidul Astristului (2006, pagina 6). Conducerea ASTREI a stat departe de partidele politice aproape 60 de ani (1861-1920), perioada cand a avut cele mai stralucite rezultate in toate domeniile de activitate, realizand mareata trinitate muzeul, biblioteca si casa nationala _ monumente istorice de o rara frumusete, construite la Sibiu, orasul spiritualitatii recunoscute, unde cultura si stiinta romaneasca ocupa un loc de frunte, datorita si astristilor. Incepand cu anul 1920, ASTRA si-a calcat principiul fundamental, desi continua sa afirme cu vehementa "ca impartirea romanilor in mai multe partide inseamna dezbinare si lupta fratricida", acceptand ca toti membrii Comitetului Central al ASTREI, alesi in ianuarie 1920, sa faca parte din Partidul National Roman, motivand ca nu fac politica de partid, ci "politica nationala", modificand si Statutul in acest sens, astfel ca, din cei 50 de membri ai Comitetului Central alesi in august 1925, 21 erau si membri ai unor partide politice, dominand national-taranistii, in numar de 12. In teritoriu, din 97 de presedinti ai despartamintelor, 15 erau membri de partid: 10 national-taranisti, trei averescieni, doi liberali. Politizarea continua vertiginos, concomitent cu diminuarea numarului despartamintelor si al membrilor care au atins 14.792 de membri, in anul 1922, coborand la 6.722, in anul 1927, dupa care s-a redresat usor, dar din alte motive, ASTRA fiind antrenata in politica de stat carlista, urmarindu-se mai mult interesul material si de propaganda. Spiritul national al ASTREI nu