Directorii scolilor doljene spera ca intr-o zi Ministerul Educatiei si Cercetarii isi va reaminti de proiectul de descentralizare a invatamântului initiat in urma cu doi ani. Prin acesta, directorii devin manageri, iar scolile primesc bani in functie de numarul de elevi. In timp ce proiectul de descentralizare a invatamântului zace prin sertarele Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC), directorii doljeni de la cele 17 unitati de invatamânt asteapta noi informatii pentru a pune in practica „formula magica“ prin care vor primi bani in functie de numarul de elevi pe care ii au si a-si alcatui bugetele in functie de costul standard pentru fiecare elev. Costul standard cuprinde cheltuielile pentru salariile profesorilor, perfectionarea acestora, transport, manuale scolare, dotari, reparatii si burse. In momentul in care acest proiect va incepe sa functioneze, cele 40 de scoli din cele opt judete vor deveni asemenea unor firme cu profil educativ, iar cele necompetitive vor da faliment. „Descentralizarea se refera la decizie. Unitatile de invatamânt au personalitate juridica, au un management propriu care ia decizii asupra modului de cheltuire a banilor. Scolile pot obtine bani in functie de bugetul pe care si-l fac si trebuie sa aiba in vedere ca se obtin fonduri si din finantari suplimentare, pentru minoritati si pentru copii cu dizabilitati sau pentru cei supradotati. Alta sursa de venit pentru unitatile de invatamânt sunt finantarile externe care pot fi câstigate prin proiecte pentru diferite lucrari necesare in scoala“, a explicat Eugen Radut, contabil-sef la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Dolj. Elevii doljeni costa intre 19 si 30 de milioane de lei Costul minim al unui elev de gimnaziu din mediul urban este de 19 milioane de lei si poate depasi 30 de milioane de lei pentru unul de liceu de la scolile de arte. Cu toate ca acest proiect ar fi trebuit sa inceap