Marul este fructul iubirii, el fiind cunoscut drept fructul ispitei din cauza caruia Adam si Eva au fost izgoniti din Gradina Raiului. Se pare totusi ca primele dovezi despre cultivarea merilor au fost descoperite in Orientul Mijlociu si dateaza de acum aproape 4.000 de ani. Mai târziu, in Grecia Antica, nuntile depindeau de prinderea unui mar: fata ceruta prindea marul numai daca accepta cererea in casatorie. In prezent, exista peste 7.000 de varietati de meri in intreaga lume, unii dintre acesti pomi fructiferi având capacitatea de a produce chiar si 350 kg de mere la o recolta, fructele fiind de diverse nuante de rosu, verde sau galben. In Statele Unite ale Americii se cultiva cel mai mult merele din soiul Delicious (galbene si rosii), dar sunt multe persoane care prefera dulceata merelor din soiul McIntosh (rosii) sau merele acrisoare din soiul Granny Smith (verzi). Ca alimente, merele sunt foarte bune pentru diete: contin cinci grame de fibre si, surprinzator, acelasi numar de calorii pe care le contine un cartof, insa pentru a va ingrasa cu un kilogram este nevoie sa consumati cinci kilograme de mere. In aceasta privinta, diferenta dintre mere si cartofi este ca merele contin 80% apa si doar 4% vitamine si elemente nutritive, iar caloriile din cartofi provin din carbohidrati. Dupa ce marul a ajuns in America, recoltele au depasit cu mult sperantele si asteptarile cultivatorilor. Se recoltau atât de multe mere incât in secolul al XVIII-lea Universitatea Yale servea mere la fiecare masa. In straturile inferioare ale sistemului de educatie din America, in orasele care nu beneficiau de fonduri, profesorii erau de multe ori platiti in bunuri, iar merele reprezentau deseori un procent insemnat din salariile acestora. Un mar din soiul Granny Smith a devenit celebru dupa ce a fost ales drept sigla pentru compania de productie „Apple Records“, compania infiintata de for