Lansarea marilor proiecte de infrastructura a fost unul dintre motivele intrarii pe piata cimentului din Romania a celor trei mari producatori mondiali: Lafarge, Holcim si Heilderberg.
Programul de autostrazi, care presupune investitii de cateva miliarde de euro, a eliminat insa de la marele ospat varianta constructiei pe beton de ciment si a lasat intreaga imparteala la dispozitia firmelor specializate in turnarea asfaltului.
Argumentul suprem este acela ca, desi betonul prezinta avantaje certe, nu vom fi in stare niciodata sa-l turnam corespunzator.
Niciunul dintre proiectele de autostrada ce vor fi construite in anii viitori nu ia in calcul varianta constructiei pe beton.
Lobby-ul producatorilor de ciment si argumentele acestora s-au dovedit total ineficiente, desi argumentele stiintifice recomanda betonul in foarte multe situatii. Americanii, nemtii, austriecii si chiar ungurii folosesc betonul de ciment pe scara larga in constructia de autostrazi.
Romania, care este in momentul de fata un importator net de bitum, dar care detine capacitati de productie pentru betoane suficient de mari ca sa se poata evita importurile, a ales asfaltul. Firmele de constructii, dotate cu statii de asfalt peste capacitatea actuala de absorbtie, si-au asigurat viitorul.
Constructia autostrazilor va fi urmata de programe de intretinere si reabilitare, care vor costa alte sute de milioane de dolari si care fac din aceasta afacere una dintre cele mai infloritoare din Romania.
Producatorii de ciment nu au reusit sa demonstreze avantajele acestui tip de material, pentru simplul motiv ca in ultimii 16 ani nu a fost turnat niciun kilometru de drum bazat pe solutia beton de ciment.
Reabilitarea, mai scumpa ca intretinerea
Argumentele de natura stiintifica in favoarea uneia sau alteia dintre cele doua
