Doua asociatii maghiare revendica in total cinci imobile, in valoare de milioane de euro, plasate in plin centrul Clujului. Sunt doar doua exemple analizate de ZIUA dintr-un fenomen de amploare: zeci de asociatii din Transilvania isi cer in justitie pretinse mosteniri imobiliare. Exista in tot acest proces o scapare in lege. O veriga slaba care lasa loc la abuzuri.
Gaselnita care a deschis calea zecilor de procese in justitie este, potrivit unor juristi, reinfiintarea asociatiilor active in perioada interbelica sau chiar mai vechi. Aceste organizatii aveau in patrimoniu imobile valoroase in centrul orasului.
Dupa 1990, anumite persoane au pretins in justitie ca ei ar fi continuatorii fostelor asociatii. Unele l-au primit extrem de usor. Au revendicat apoi si drepturile de mostenire asupra proprietatilor. Intrebarea este: de ce ei, si nu altii? Marea problema este ca ei, si nu altii, au obtinut, utilizind o lege fara criterii clare, binecuvintarea justitiei.
Cazul Minerva
Asociatia Culturala Minervaediteaza ziarul regional de limba maghiara Szabadsag si revendica trei imobile in centrul orasului, doua pe strada Brassai si unul pe strada Tipografiei. Tibori Zsoltan, reprezentantul asociatiei, spune ca este foarte greu sa gasesti o relatie intre vechea Fundatie Minerva si actuala Asociatie Minerva.
Vechea Minerva a fost infiintata in perioada interbelica in interiorul comunitatii maghiare de ziaristi, scriitori si reprezentanti ai bisericilor traditionale. Insa, dupa 1990, asociatia Minerva a fost reinfiintata, dupa spusele aceluiasi Tibor, cu implicarea unor intelectuali, reprezentanti ai tuturor etniilor din Cluj-Napoca: romani, maghiari, germani si evrei.
Tibor sustine ca o dovada a continuitatii ar fi data de faptul ca obiectul de activitate al vechii fundatii a ramas acelasi: editare de ziare, carti si rev
