Ciobanii din Sibiu, Alba, Salaj, Cluj si din alte judete ale Ardealului vor putea in continuare sa respecte retetele vechi de sute de ani, chiar daca acestea nu sunt in acord cu re-gulile comunitare. Mai multe produ-se fabricate in Transilvania vor beneficia de derogari privind aplicarea normelor sanitar-veterinare, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Este vorba despre branzeturi si produse lactate din lapte de vaca, bivolita si capra, realizate cu tehno-logii traditionale care nu sunt, cel putin teoretic, in acord cu standardele sanitare stabilite la nivelul UE, dar care sunt "branduri locale". Doua produse din Alba vor putea fi fabricate in aceste conditii: cas de Alba, obtinut prin oparire repetata in timpul maturarii si branza de burduf, realizata prin oparirea repetata a casului si utilizarea pentru maruntire a dispo-zitivului denumit "crestau". Taranii din Bistrita-Nasaud vor putea si ei sa produca in continuare fara probleme sase tipuri de lactate. In primul rand este vorba despre unt, obtinut in putineie din lemn prin baterea manuala a smantanii, branza de vaci cu adaos de boia, chimen pentru sortimentele de tip aperitiv si cu adaosuri de zahar, vanilie stafide si arome pentru sortimentele de tip de-sert si de casul de oaie (sau cas dulce) fabricat la stana, la inchegarea caruia se folosesc stomacuri de miel sau de vitel tanar. De asemenea, bistritenii vor putea produce branza framantata, ambalata in putini sau butoaie de lemn, smantana in vase ceramice si lapte acru (lapte de oaie integral, rezultat la sfarsitul lactatiei, in lunile august-septembrie, folosit la pregatirea ciorbelor). Si bihorenii vor putea produce in continuare casul de Bihor din lapte de oaie, prelucrat cu unelte traditio-nale, telemeaua din lapte de vaca si cea din lapte de oaie, pentru inchegarea carora se foloseste cheag natural din stomacuri de miel, vitel sau ied, precum