Autorităţile sunt optimiste în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor europene, cu toate că, în acelaşi timp, recunosc că România are multe proiecte, dar necompetitive. Astfel, Autorităţile sunt optimiste în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor europene, cu toate că, în acelaşi timp, recunosc că România are multe proiecte, dar necompetitive. Astfel, deşi atrag atenţia autorităţilor locale în privinţa calităţii proiectelor, guvernanţii speră ca, până în 2017, sfârşitul exerciţiului de absorbţie, România să încaseze, efectiv, aproximativ 90% din fondurile europene alocate. "Teoretic, fondurile ce urmează să vină de la Uniunea Europeană sunt acoperite cu proiecte mai mult de 100%, pentru că necesităţile României sunt mari. Zona în care avem însă probleme este cea referitoare la calitatea proiectelor", a atras, ieri, atenţia ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu. Potrivit acestuia, Comisia Europeană este extrem de exigentă în ceea ce priveşte proiectele primite în vederea finanţării. "Trebuie ca acestea să fie eficiente şi realizate după un anumit standard. Or, cei care fac astfel de proiecte în zona regională sunt persoane care nu au cunoştinţă în realizarea acestor tipuri de proiecte. Trebuie să înveţe", a explicat ministrul Vlădescu, precizând, totodată, că primul an după aderare va fi unul de rodaj. Acesta a făcut astfel, indirect, referire la experienţa trăită de ţările membre, în primul an de după integrare. Trebuie amintit faptul că media de absorbţie a fondurilor europene în primul an după integrare a fost sub 20%, abia în al doilea, respectiv al treilea an, fiind absorbită o mai mare parte a fondurilor alocate. Referindu-se la capacitatea României de absorbţie a fondurilor europene, ministrul Vlădescu a spus că ţara noastră nu va avea probeleme la acest capitol. "Pe fondurile de coeziune, absorbţia va fi de peste 90%, p