Intr-o miscare surpriza si aparent de neinteles, Autoritatea Nationala de Re­glementare in Domeniul Gazelor Na­tu­rale a decis, in ultimul moment, spre sfarsitul lunii octombrie, marirea tarifelor de la 11 noiembrie. Surpriza si confuzie pen­tru ca exact cu o luna inainte, in sep­tembrie, aceeasi Autoritate - singura cu atribute decizionale in domeniu - anun­tase ca, dupa cum se derulau lucrurile, nu va mai fi nevoie de o scumpire a ga­ze­lor in cursul acestui an. In mod evident, ceva a intervenit care a schimbat foaia. Presedintele Ba­ses­cu si premierul Tariceanu - intr-o ne­uzuala concordanta - au spus ca faptul s-ar datora inflatiei, si anume: aceas­ta a scazut vertiginos si s-ar putea ca la sfarsitul anului sa fie cu mult mai mica decat maximumul previzionat, ast­fel in­­cat ar exista insa riscul unei reveniri in anul urmator, daca prea mari cresteri de preturi administrate (cum sunt cele la energie) s-ar concentra in 2007. Si atunci, s-ar fi decis - ambii oficiali ne­spu­nand cine de fapt a decis - sa se mai mute o parte din cresterea prevazuta in­­­ca in contul lui 2006 pentru a mai de­gaja inflatia din 2007. S-a sugerat ca si Banca Nationala a sustinut o asemenea abor­dare. Cand problema a explodat, BNR a negat orice implicare, trimitand ca­tre Ministerul Economiei. Acesta n-a stiut nici el cum sa fuga, anuntand ca nu are atributii legale in modificarea pre­tu­rilor la gaze. Ceea ce era clar pana in acest mo­ment de comunicare publica era faptul re­probabil ca Autoritatea de regle­men­ta­re in domeniu - in principiu o entitate in­dependenta - fusese supusa unor pre­siuni politice nelalocul lor si ca si cedase acestor presiuni. Mai intai, pentru a se scoate statistic inflatia cu fata curata in perspectiva aderarii la UE, Autoritatea fusese instrumentata - fapt uitat de a fi men­tionat atat de presedinte, cat si de premier - sa impinga cresterile de tarife in a