El a depus o contestaţie la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, cerând amendarea instituţiilor care agresează "libertatea de conştiinţă". Sigur, altceva era dacă lupta iconoclaştilor El a depus o contestaţie la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, cerând amendarea instituţiilor care agresează "libertatea de conştiinţă". Sigur, altceva era dacă lupta iconoclaştilor pornea acum două-trei decenii, când icoana Sfântului Nea Nicu îi veghea şi pe copiii din băncuţe, şi pe părinţii din fabrici şi uzine. Cei care, atunci, au tăcut, astăzi au ocazia să strige tare, să se audă până la cer: afară cu simbolurile religioase din şcoli! Nu încape îndoială că vor câştiga. Papa, cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, n-a reuşit să ţină piept ong-urilor. Preşedintele Americii, cel mai tare om din lume, a fost nevoit să trimită felicitări de Crăciun fără să scrie "Christmas" în text, fiindcă nu era "politically correct". Iar Moise-al nostru, dacă nu câştigă la CNCD, face recurs la CEDO, judecătorul suprem european şi, în plus, poate scăpa de toate
grijile lumeşti ale învăţământului preuniversitar.
Cu câtă notorietate va aduna în urma demersului său, îl angajează pe loc, ca activist, o fundaţie care plăteşte salarii nediscriminatorii, în euro. Nu de soarta domnului profesor ar trebui, deci, să ne îngrijorăm noi, ci de a copiilor pe care, până una-alta, îi discriminează "simbolurile". Cu ce inimă intră, oare, un budist din Focşani în clasă, când vede pe perete crucea şi pe tablă subiectele de la lucrarea de control? Să fim serioşi, domnule profet din Buzău!
Dacă reclamaţia viza doar combaterea discriminării, o susţineam din toată inima. Personal, nu m-ar fi deranjat să ştiu că în clasa în care învaţă copilul meu sunt "afişate" simboluri ale mai multor culte. Dar retragerea religiei din şcoli ar fi o greşeală, în acest moment în care nu există alte punc
