Profesorii, o clasa sociala ignorata de autoritati, indiferent de regimul politic prin care a trecut Romania, este in continuare tratata cu indiferenta. Chiar si inainte de regimul comunist dascalii se plangeau ca trebuie sa munceasca in conditii grele pe salarii de mizerie. Regimul comunist a pus clasa sociala a dascalimii undeva in coada listei de prioritati si i-a tratat ca atare. Profesorii nu erau folositi decat pentru implementarea tezelor comuniste si formarea tineretului revolutionar, a omului nou multilateral dezvoltat... Nici dupa caderea comunismului viata lor nu s-a schimbat. Autoritatile, mizand pe faptul ca meseria educatorilor ar trebui sa fie una vocationala, nu s-au invrednicit sa reconsidere viziunea asupra profesiei de dascal. Invatamantul a ramas mereu o "cenusareasa" a societatii romanesti, probabil si pentru ca profesorii sau invatatorii, prin educatia si firea lor, s-au rezumat la proteste mai putin violente si vehemete decat angajatii din industrie. In ultima vreme insa, "dascalimea" s-a cam saturat de statutul de cenusareasa si iese in strada din ce in ce mai des ca sa-si ceara drepturile. Din pacate insa, pentru profesori, tot atat de des ei sunt pacaliti de autoritati sa-si reia lucrul in sali de clasa inghetate, pe salarii de mizerie care nici macar nu sunt platite la timp. Mitingul spontan al dascalilo din Hunedoara, care-si cereau banii cuveniti muncii depuse la catedra, demonstreaza clar ca profesorii s-au saturat sa rabde umili si sa astepte cuminti mila celor aflati la putere. Politicienii au speculat urgent nemultumirile dascalilor si s-au lansat, care mai de care, in actiuni populiste, menite sa le aduca un plus de imagine si nu sa rezolve situatia invatamantului. La Hunedoara profesorii au iesit in strada pentru ca nu si-au primit salariile si primariile nici nu mai aveau bani pentru plata drepturilor banesti ale acestora. I