Sa fii vegetarian inseamna sa manânci sanatos. Dar cât de departe mergem in acest sens? Inainte de a ne decide in favoarea unei astfel de alimentatii trebuie neaparat sa-i cunoastem nu numai avantajele, ci si limitele si eventualele riscuri. Mai multe anchete nutritionale de anvergura au comparat starea de sanatate a vegetarienilor cu a celor cu alimentatie obisnuita. Rezultatele sunt, in general, in favoarea alimentatiei vegetariene. Nivelul colesterolului la vegetarieni este mai scazut, iar tensiunea arteriala este mai mica, diminuându-se riscul de accident cardiovascular. Vegetarienii n-au probleme cu greutatea, in timp ce la subiectii cu o alimentatie clasica, obezitatea este frecventa. Vegetarienii nu au atât de des probleme de constipatie, iar la femeile vegetariene riscul aparitiei osteoporozei este foarte mult redus. In sfârsit s-a demonstrat ca vegetarienii sufera mai putin de carente de vitamine. La cei „moderati“, riscul de aparitie a unei forme de cancer este diminuat la minimum. Aceste observatii facute de nutritionisti sunt totusi destul de greu de interpretat, deoarece vegetarienii care au fost supusi testelor au, in general, un mod de viata aparte, care elimina si factorii de risc, cum sunt: tutunul, excesul de alcool etc. Carnea, sursa de fier si zinc Faptul ca legumele, fructele si cerealele sunt alimente bogate in fibre, potasiu si diverse substante care au actiune antioxidanta (vitamina C, A, seleniu) poate explica efectul benefic al regimului vegetarian. Legumele proaspete, datorita faptului ca au putine calorii, contribuie la reechilibrarea aportului nutritional. In schimb, carnea furnizeaza un aport pretios de proteine de excelenta calitate biologica, fiind si o sursa remarcabila de fier, foarte bine asimilat de organism, si zinc, necesar mecanismelor de aparare imunitara. De altfel, studiile facute arata ca suprimarea totala a carnii are conse