De sase ani, Timisoara este un mare santier, pe care lucreaza o mana de firme, agreate de municipalitate. Reparatiile, care inghit anual zeci de milioane de euro din bugetul local, par sa nu se mai termine, atat timp cat termenele de predare a "capodoperelor" sunt amanate la nesfarsit.
Una peste alta, costul interventiilor la infrastructura orasului creste exponential, in functie de conditiile meteo, a fluctuatiilor cursului valutar si, nu in ultimul rand, in functie de toanele unora sau altora. Una e valoarea contractelor, castigate prin "licitatii publice", iar alta e valoarea finala a acestora, dupa ce, bilateral, au fost acceptate si adaugate, cel putin trimestrial, o serie de anexe. Ca sa nu mai vorbim de o serie de lucrari publice, care au fentat legea, prin fragmentarea contractelor, astfel incat suma sa se incadreze un pic sub suspiciunile anchetatorilor.
Potrivit unor studii de fezabilitate, comandate de Primaria Timisoara, reabilitarea soselelor din orasul de pe Bega costa contribuabilul undeva in jur de 72 de euro/mp. Costurile sunt mult mai mult chiar decat "pretul de dumping" oferit cu generozitate de celebrul grup de la "Golden Blitz", care reabiliteaza Autostrada Bucuresti - Pitesti la un tarif de 62 de euro/mp! Daca in Capitala, marile contracte sunt obtinute, intr-o proportie covarsitoare, de Euroconstruct Trading, ai carei patroni sunt si proprietarii crasmei prezidentiale, nici la Timisoara, lucrurile nu sunt prea departe de "axa".
DEDICATII "MUZICALE". Daca e sa ne luam strict dupa documentele contabile ale Primariei Timisoara, atunci orasul de pe Bega nu este patria celor de la "Golden Blitz", ci a celor de la Nimb, RSG, Societatea de Drumuri Municipale si Drumco. Primele doua societati comerciale banatene sunt bune cunoscatoare a doctrinei democrate. Cea de-a treia, recte SDM, de aproximativ doi ani, din momentul in care primar
