Ne-am obişnuit de ceva vreme cu un nou produs în rafturile cu legume ale supermarkerturilor: Apia-Celery-Celeri. Titlul poate părea pompos, dar, în acea pungă transparentă, adusă, se pare, Ne-am obişnuit de ceva vreme cu un nou produs în rafturile cu legume ale supermarkerturilor: Apia-Celery-Celeri. Titlul poate părea pompos, dar, în acea pungă transparentă, adusă, se pare, tocmai din Spania, nu se găseşte de fapt decât ţelină. Dar o ţelină "cu pretenţii". Este verde, de import şi cam piperată la preţ. I se mai spune şi tijă sau tulpină de ţelină - spre deosebire de rădăcina de ţelină, care îşi etalează burdihanul neaoş pe tarabele ţăranilor noştri. Dar, de ce se cheamă Apia Celery-Celeri? Pentru că Apium graveolens este numele ei ştiinţific, celery este denumirea în engleză, iar în franceză i se spune celeri. La noi, ţelină provine din latinescul selinun sau din limba neogreacă, selinon. Originea ei este plasată în bazinul Mării Mediterane şi Orientul Mijlociu, unde era utilizată în scopuri medicinale, chiar cu mult timp înaintea erei noastre. Calităţile sale tămăduitoare erau atribuite probabil uleiurilor volatile din seminţe. În antichitate, chinezii foloseau ţelina pentru a trata răceli, gripe, retenţia de apă, indigestia, artrita, boli ale ficatului şi splinei. şi astăzi se recomandă consumul de seminţe de ţelină pentru a trata hipertensiunea. Tija de ţelină are, practic, are aceleaşi valori nutritive ca şi rădăcina de ţelină. Conţine vitamine (A, B2, C şi E), minerale (calciu, fier, potasiu, magneziu) şi hidraţi de carbon. Stimulează diureza, tonifică sistemul nervos şi reglează tensiunea. Este însă uşor mai dulceagă decât rădăcina de ţelină şi mai potrivită pentru salate. Dacă vreţi să-i imitaţi pe americani - ceea ce pare să fie un nou hobby la români - puteţi muşca cu poftă din ea! Va fi un câştig şi pentru silueta dvs. ştiaţi că mâncând o tijă de ţelină v