- Editorial - nr. 228 / 20 Noiembrie, 2006 Traim intr-o lume tare ciudata. Pe de-o parte, intalnim peste tot, la orase sau la sate, un numar tot mai mare de autoturisme luxoase, marea majoritate de fabricatie straina; se construiesc locuinte tip vila cu un spatiu excedentar; o multime de cetateni romani isi petrec concediul in statiuni balneoclimaterice din Bulgaria, Tunisia, Turcia, Grecia, Ungaria, Croatia; numerosi parinti isi permit sa achite taxe impovaratoare, la universitati particulare sau de stat, numai sa-si vada copiii oameni cu multa carte; nuntile au devenit o adevarata afacere, fiind programate cu un an inainte de eveniment; a aparut o patura sociala de elita, tiganii cu palate, cu averi fabuloase, agonisite prin diverse metode mai mult sau mai putin ortodoxe. Pe cealalta parte, saracii Romaniei, un segment intr-o continua crestere, mai ales in randul populatiei din a treia generatie, abia daca reusesc sa faca fata problemelor sociale provocate de lipsa asistentei medicale, preturilor scapate de sub control la energie, alimente si medicamente. Este adevarat ca in aceasta categorie intra o sumedenie de oameni carora nu prea le tihneste munca, majoritatea dintre ei fiind intarcati cu tuica de proasta calitate, multi nu mai au nici puterea de a visa la alta viata. Exista, insa, si o patura sociala mai fericita, mijlocasii, este adevarat, deocamdata subtire. Este vorba de cei care au facut fata cu brio vicisitudinilor tranzitiei, de urmasii gospodarilor de altadata, cu un adevarat cult pentru familie, cu respect fata de morala crestina, oameni harnici care au reusit prin truda lor si a familiei sa agoniseasca o oarecare bruma de avere, sa-si asigure un confort material si psihologic acceptabil. Zilele trecute am cunoscut o asemenea familie fericita in Valea Larga, Augustin si Rodica Moldovan. Augustin este de profesie electromecanic si sofer, a absolvit un