Ministrii de interne ai landurilor germane au ajuns la o intelegere referitoare la dreptul de sedere al strainilor pe teritoriul Germaniei. Abia facuta intelegerea de principiu, disputa a reinceput, atat cu privire la timpul minim de sedere, cat si la conditiile care trebuie indeplinite pentru a primi permisul de rezidenta.
Cu sau fara munca
In categoria strainilor vizati, se inscriu aceia care care au beneficiat de permise de sedere pe termen lung, de peste patru ani. De la 4 ani sedere minima, in controversele incepute anii trecuti (fara rezultat) si continuate saptamana trecuta, s-a ajuns la 6 ani pentru familii cu copii si 8 ani pentru persoane singure.
Agentia de presa Reuters releva ca fractiunea crestin-democrata CDU-CSU insista pe conditia unui loc de munca a strainului solicitant, care sa arate ca acesta este in stare sa se sustina financiar singur, fara ajutoare de la stat.
Social-democratii (SPD) argumenteaza faptul ca „acordarea dreptului de sedere nu trebuie sa depinda de conditia unei incadrari profesionale a solicitantului“.
Numarul de someri din Germania ridicandu-se la cca 5.000.000, atat teama populatiei autohtone de forta de munca straina, cat si dificultatea, pentru un strain cu drept de sedere temporar, de a-si gasi o ocupatie, sunt in parte justificate. O varianta de compromis propusa, ar fi acordarea unui termen-limita de gasire a unui loc de munca, pana in septembrie 2007.
Importanta se considera insa garantarea ca acesti straini in cautare de lucru „vor fi tratati la egalitate de sanse cu germanii sau cetatenii Uniunii Europene“, dupa cum a spus pentru Deutschlandfunk responsabila pentru integrare a guvernului german, Maria B?hmer (CDU).
De noul „drept de ramanere“ (Bleiberecht) sunt afectati aproximativ 200.000 de straini de pe teritoriul Germaniei, unii dintre
