Originea cafelei este aproape necunoscută, deşi unii pretind că Homer vorbeşte despre cafea în Odiseea sub numele de nepenthes. Ceea ce se ştie este faptul că diplomatul Gemal-Eddin-Dhabhani în anul 1420 în timpul unei călătorii în Persia a băut o licoare numită cafea, i-a plăcut şi a adus-o acasă în Turcia. De aici nu a mai fost decât
un singur pas. Astăzi cafeaua este băutura numărul unu, preferata tuturor. Cafeaua prăjită conţine 1,15 la sută apă, 13,98 la sută substanţe azotate, 1,24 cafeină, 14,48 materii grase, 0,66 zahăr, 45,09 acid cafetanic, 16,98 celuloză şi 4,75 substanţe minerale. A fost demonstrat pe cale stiinţifică faptul că, dacă un individ bea o cantitate moderată de cafea – 1 sau 2 ceşti pe zi acest lucru nu poate fi decât benefic pentru organismul său, deoarece ajută la reducerea riscului de apariţie a cancerului de colon, litiazei biliare, cirozei, maladiei Parkinson şi previne apariţia astmului. Efectele pe termen scurt ale cafelei asupra organismului nostru sunt extrem de binevenite, deoarece ne ajută să gândim mai rapid şi mai clar, alungând stările de somnolenţă şi oboseală. Prin îmbunătăţirea performanţelor, vigilenţei, promptitudinii şi eficienţei unei persoane, cofeina din cafea conduce la o scădere a nivelului de depresie şi anxietate, precum şi a riscului de suicid. Alături de fructe şi legume, cafeaua conţine cantităţi importante de antioxidanţi. Antioxidanţii sunt substanţe care pot preveni efectele dăunătoare ale oxidării la nivelul ţesuturilor organismului, ajutându-l să se protejeze împotriva distrugerii celulare şi reducând riscurile instalării anumitor tipuri de cancer. Cafeaua conţine un principiu activ, pe care prăjitul nu-l modifică deloc. Cafeina este tipul alcaloidelor ce acţionează asupra sistemului nervos având acţiune stimulantă, motiv pentru care cafeaua a fost numită "băutură intelectuală". Într-o oarecare măsu
