Ocuparea de catre femei a unor functii de prim-plan in statele europene este un proces din ce in ce mai rapid in Uniunea Europeana. Deja Comisia Europeana este un organism alcatuit pe baza principiului paritatii. De asemenea, femeile sunt bine reprezentate in Parlamentul European. Uneori, chiar mai mult decat in tarile de origine ale europarlamentarilor. Si in tarile membre ale Uniunii, femeile ocupa mai multe functii de conducere.
Ultimul eveniment in acest sens este desemnarea lui Segolene Royal de catre Partidul Socialist din Franta drept candidat la alegerile prezidentiale din 2007.
Inaintea sa, au mai candidat pentru aceasta functie Arlette Laguiller, din partea partidului "Lupta muncitoreasca", si ecologista Dominique Voynet, insa Royal este prima care are sanse reale de a ocupa locul de la Palatul Elysée.
Popularitatea nu i-a fost afectata de faptul ca, desi necasatorita, are patru copii impreuna cu liderul socialistilor francezi, prim-secretarul PS Francois Hollande. Pana acum, doar Edith Cresson a mai ocupat o functie de prim rang in Franta, aceea de premier in perioada 1991-1992.
Prima femeie aleasa ca sef de stat prin vot universal a fost Vigdis Finnbogadottir in Islanda (1980). Functia suprema in stat este detinuta actualmente de catre femei in Finlanda, unde Tarja Halonen este la al doilea mandat, in Irlanda de catre Mary McAleese, aflata si ea la al doilea mandat, i-a succedat lui Mary Robinson, si in Letonia, prin Vaira Vike-Freiberga.
Cele mai "feministe" tari sunt cele nordice. In Suedia, femeile ocupa aproape jumatate din posturile de parlamentari, iar in Belgia, Danemarca, Finlanda si Norvegia proportia depaseste 30%. Dintre tarile latine ale Uniunii Europene, Spania este cea mai deschisa implicarii femeilor in politica: in Camera inferioara procentajul este de 36%, iar in Senat de 23%. Asta o plaseaza pe locul 9 intr
