In economie nu exista strada cu doua sensuri. Daca creditul nu isi va modera ascensiunea, deficitul bugetar va incepe sa suie din nou dupa aderare. Florin Citu face bine ca se refera la chestiunea sustenabilitatii deficitelor externe in economia romaneasca (JN, 15 Noiembrie). El este unul dintre putinii macroeconomisti din tara cu pregatire temeinica si merita sa fie ascultat.
El atrage atentia ca o crestere in continuare a deficitului de cont curent este problematica, avand in vedere nivelul investitiilor productive interne si conditiile de competitivitate. Deficitul de forta de munca pe care il acuza diverse sectoare (si din cauza migratiei masive), anticipata crestere a salariilor in sectoare cu asemenea deficit, aprecierea leului, dinamica consumului si a creditului bancar care il sustine sunt motive care trebuie sa ne tina in alerta.
Este adevarat ca beneficiem de ancora aderarii la Uniune (pe care nu o au economii emergente din America Latina si Asia), ca agentiile de rating ne-au acordat nota de trecere privind mediul investitional (investment grade), ca a avut loc o consolidare fiscala notabila in ultimii ani, ca bancile straine au sisteme de prudentialitate interne bune. Dar deficite de cont curent de peste 10%-12% din PIB trebuie examinate cu grija intr-o economie cu cont de capital completamente liberalizat si care va suferi presiunile aderarii la UE.
Citu face o analogie cu situatia din Ungaria, unde deficitul bugetar depaseste 9% din PIB in acest an, iar deficitul de cont curent este si el in jur de 9%. De aceea revin asupra unor aspecte pe care le-am mai evocat. In Ungaria a avut loc o infuzie masiva de investitii straine. Exporturile au crescut constant, ajungand la peste 50 de miliarde de euro in 2005 (circa 60% din PIB), iar balanta comerciala nu a revelat dezechilibre ingrijoratoare. Calitatea exporturilor a fost in continua c
