Romanul este, printre multe altele, si filantrop. Asa se face ca, in ultima vreme, infloreste filantropia politica Conform unui studiu realizat de Asociatia pentru Relatii Comunitare, aproape jumatate din populatia tarii si peste 40% din companii fac anual o donatie, cel putin. Principala beneficiara a donatiilor persoanelor fizice este biserica, urmind scolile si gradinitele, institutiile medicale si administratia publica locala. Donatiile individuale merg cu precadere spre cauze religioase, binefacere si voluntariat, sanatate, servicii sociale, educatie si cercetare, dezvoltare sociala, cultura si arta etc. Valoarea donatiei este de obicei mica (in medie, 5 dolari pe an), dar, dat fiind numarul mare al donatorilor, anual suma se ridica la peste 6 milioane de dolari - echivalentul finantarii din programul PHARE. Donatorul mai putin avut si educat, in virsta si care locuieste in mediul rural este mai inclinat spre donatii cu destinatie religioasa.
Ierarhia destinatiilor se schimba in cazul donatiilor oferite de firme, biserica raminind totusi intre principalii beneficiari, fiind precedata doar de asociatii, fundatii, scoli si gradinite. Dupa biserica urmeaza institutiile medicale, administratia publica locala, alte firme si guvernul. Asadar, filantropia sectorului de afaceri vizeaza probleme cum ar fi educatia, sanatatea, serviciile sociale, binefacerea si religia. Democratia si drepturile omului atrag doar 1-2% din fondurile donate. La fel, majoritatea firmelor doneaza sume mici (sub 400 de dolari pe an), de vina fiind slaba putere economica, dar si precara dezvoltare a mecanismelor de donatie, reglementarile legale, politicile bancilor si birocratia. In mod surprinzator, firmele din orasele mai mici si cele de stat doneaza mai mult, mai des si mai transparent decit cele din orase mai mari si avind capital privat. In Bucuresti si Cluj, de exemplu, se doneaza s
