E mult, e putin? Legea cererii si ofertei a fixat pretul presedintelui Mao Tzedong, cel care, incepand "lungul mars", l-a condus spre edificarea Republicii Populare Chineze. Chiar daca din biografia marelui om de stat chinez nu se poate sterge pata intunecata a "revolutiei culturale", model de teroare care a facut prozeliti ceausisti ai cultului personalitatii si pe la noi, asta e treaba istoriei.
Noi suntem, insa, la strigarea: Dau un presedinte pe cateva milioane de dolari !... O data, de doua ori, de trei ori... Adjudecat ! S-a cumparat un presedinte cu cateva milioane de dolari. Cam cat un jucator de fotbal. Oare cati presedinti nu valoreaza nici macar cat o ceapa degerata?! De data asta, "Mao" a facut 17,4 milioane de dolari. E mult pentru cel care da, e putin pentru cel care primeste? Cert este ca la strigarea din 15 noiembrie 2006 de la Christie's, pentru aceasta suma, mostenitorul elvetian al Colectiei Daros a batut palma cu Joseph Lau, omul de afaceri din Hong Kong. Celebrul portret al lui Andy Warhol este considerat ca una din piesele cele mai senzationale din seria de zece tablouri, create in 1972, cu chipul conducatorului chinez, datorita faptului ca prin culorile tipatoare, specifice sensibilitatii pop a artistului, l-a scos pe Mao din sabloanele propagandei comuniste chineze, sustin comentatorii. In realitate, chiar daca este pictat pe matase, dictatorul, imbracat in obisnuita sa "tinuta maoista" albastruie, arata tot ca o poza facuta pentru buletinul de identitate. Dar reclama, care, stim cu totii, e sufletul comertului (pentru cel care vinde) si, probabil, nostalgia unei galbene mandrii (pentru cel care a cumparat!) a pecetluit targul.
La aceeasi licitatie, celebrele Marilyn Monroe si Jacqueline Kennedy, cu ale lor tablouri warholiene - "Orange Marilyn" si "Sixteen Jackies"- au palit in fata impetuozitatii lui "Mao", prin sumele inferioare
