ECATERINA STERIADY, 1871 O carte de bucate, o lume, o poveste... "Buna menajera de Ecaterina Steriady (colonelu)". Cartea, aparuta in 1871, la Galati, in Tipografia Otto Bielig, a fost dedicata de autoare, sotie de ofiter, "M.S. Principesei Elisabeta, Doamna Romanilor, Alteta Sa scaret cu obicinuitaâi graciositate a bine voitu sa o accepteze".
Viitoarea regina a Romaniei avea atunci 28 de ani si era doar de doi ani casatorita cu Carol I de Hohenzollern. Motivatia gestului o aflam in "prolegomena" autoarei: "Cunoscand cat de mult Maria Voastra tineti la prosperitatea si fericirea casnica, am crezut de a mea datorie a prezenta aceasta carte Mariei Voastre, drept omagiu al amorului ce inspirati". Era deci o carte-indreptar pentru toate gospodinele, si nu doar pentru protipendada romaneasca. De putin timp aparusera "scolile de menaj", aflate sub patronajul casei domnitoare sau a guvernului.
Pe pagina de titlu, E. Steriady face cunoscut un deziderat al timpului, valabil si in vremea noastra: "Familia este temelia Societatii; un bun menaj recomanda o buna familie". Se pare ca volumul, de aproape 440 de pagini, a avut cautare. La scurt timp, in anul 1874, la Bucuresti, Alcalay va edita o "editie noua revazuta complet de L.N.".
"O repede ochire" facuta de noi, comparand carti de bucate tiparite pana la anul 1871, ne-a relevat faptul ca Ecaterina Steriady s-a "inspirat" si din retetele publicate de Maria Maurer in anul 1849.
Tributara unor mentalitati traditionaliste, dupa cum apreciaza Mariana Net intr-un studiu despre cartile de bucate romanesti, lucrarea marcheaza totusi "trecerea spre mentalitatea vest-europeana" a gastronomiei romanesti.
Cuprins In cuprinsul cartii (31 de capitole) aflam despre prepararea: dulceturilor (81 de retete), serbeturilor (13 retete), compoturilor (26 de retete), aluaturilor (49 de retete), turtelor, tortelor si
