Ceea ce in vara parea imposibil de realizat, un nou Rast care sa stearga din amintiri dezastrul pe care l-a lasat Dunarea dupa ce a intrat noaptea, pe furis, in sat, se apropie de finalizare. Din Rast a disparut ca prin minune milogeala, incaierarea pe ajutoare si impartitul rudelor de salam câinilor de pripas. Incet si cu multe opinteli, cu multe ambitii, cu cedari din partea oficialilor locali si centrali, cele 861 de case care trebuia reconstruite din temelii au prins contur si se afla in diferite stadii de finisare. In 80 dintre casele terminate familiile sinistrate s-au si mutat, chiar daca fiecare gândeste ca-i mai lipseste ceva. Ceilalti loviti atât de crunt de soarta s-au pripasit ba intr-o cosmelie injghebata din ce au recuperat de sub darâmaturi, ba in „vagonul“ dat la repezeala de guvern si de care cei mai multi nu mai vor sa se desparta. Cine a plecat din casa lui doar cu ce a avut pe el spune ca nu se poate muta in casa noua, ca nu poate sa puna „relaxa“ de la ajutoare direct pe cimentul care tine loc de pardoseala. Cine are casa construita de ANL isi doreste gard de ciment la poarta, pe care nu are cu ce sa-l construiasca. Cine-si face casa cu forte proprii si cu materiale de la guvern se plânge ca nu are ce sa le puna pe masa muncitorilor constructori ca, deh, cât ai fi de sarac nu poti sa bagi in oala in fiecare zi fasui. Iulian Silisteanu, primarul vechiului si noului Rast, imparte butelii, dreptate, saltele, injuraturi, bani pentru manopera caselor, pune masina primariei la dispozitia tatei Leana când i se face rau de la injectii, racneste la zidarii care, pe masura ce se apropie zapada, cer si mai multi bani pentru tencuieli, da interviuri si mai crede cu toata fiinta ca rastenii o sa traiasca in curând intr-un sat ca-n Europa. Aproape gata Din cele 861 de case noi care vor fi construite in noul Rast, 236 sunt la finisaje, 260 la acoperis, iar 118