Dominatia absoluta a republicanilor din ultimii ani (control al Presedintiei, Senatului si Camerei Reprezentantilor) a fost mai degraba o anomalie datorata in principal incapacitatii democratilor de a convinge electoratul ca au o pozitie ferma privind razboiul antiterorist. Odata cu alegerile din noiembrie, sistemul politic american revine insa la tendinta sa naturala: aceea de guvernare impartita ("divided government"). Democratii au Congresul, republicanii au Casa Alba. Politica americana a functionat in majoritatea istoriei sale in sistem de impartire a puterii intre cele doua blocuri majore. Fondatorii sistemului Statelor Unite au creat un mecanism constitutional si electoral menit sa tina in frau "factiunile" (asa cum se numeau partidele la acea vreme), antrenandu-le intr-un proces politic ce le limiteaza capacitatea de a controla absolut toate componentele statului. Motivul acestui design institutional era simplu: teama indreptatita ca o "factiune", odata ajunsa sa controleze toate ramurile guvernarii, le-ar putea folosi arbitrar ca instrument pentru impunerea unor idei neagreate de marea majoritate. Putin blocaj - poate putin cam mult, spun unii - a fost impregnat de la bun inceput in sistem tocmai pentru a apara mai bine libertatile tuturor in fata unei clase politice alcatuite "nu din ingeri, ci din oameni", asa cum spunea James Madison. Iata de ce, in ultimii ani, incapacitatea democratilor de a controla vreo putere in stat devenise ingrijoratoare. Insasi esenta sistemului politic incepea sa fie erodata. Atitudinea lor inconsecventa fata de terorism ii facea sa piarda sistematic alegerile. De aici, un cerc vicios. Neavand acces la putere, ei si aliatii lor din mass-media nu se simteau direct responsabili de eforturile de razboi. De aici, tentatia de a politiza excesiv razboiul si de a adopta pozitii nerealiste. Rezultatul era nesiguranta publicului cu privi