În realizarea unui proiect atât de mare cum este reconfigurarea unei zone istorice de talia Gării de Nord, dezbaterile pe tema unei eventuale mutări sau modernizări trec şi prin birourile În realizarea unui proiect atât de mare cum este reconfigurarea unei zone istorice de talia Gării de Nord, dezbaterile pe tema unei eventuale mutări sau modernizări trec şi prin birourile Ministerului Transporturilor. Ca principal responsabil al transporturilor feroviare, ministerul aşteaptă şi el o soluţie pentru amenajarea unei gări moderne. O primă dispută de idei poate fi observată între arhitecţi, a căror viziune urbanistică ne conduce către o rezolvare în forţă a situaţiei şi între ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care nu vrea să clintească nici măcar o piatră din actuala Gară de Nord. "Dacă arhitecţii se gândesc să mute Gara de Nord, să o facă pe banii lor. Din punct de vedere al amplasării, în toate capitalele europene, gările din centru au rămas tot acolo. De exemplu, Parisul are patru gări în oraş şi nu le-a mutat. Ele au fost doar modernizate. Iar dacă liniile nu pot fi extinse, se poate gândi o formulă de suprapunere a lor, dar la costuri foarte mari", declară ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Ideea lui Berceanu a fost analizată de arhitecţi. Ei văd actualul amplasament al peroanelor prea îngust pentru o Eurogară. Gară în centru Conceptul de gară în centrul oraşului nu este denigrat nici de arhitecţi, însă ei văd problema în virtutea unei expansiuni urbanistice. "Este o vorbă a cărei concluzie este că cine are bătrâni este un om fericit. Aş aş spune şi de oraşele care au gări în centru. Sunt oraşe fericite. Însă trebuie să luăm în calcul şi utilitatea acestor gări. De exemplu, Gara de Nord nu mai trebuie privită ca un capăt de linie, Europa nu se termină la Bucureşti", explică arhitectul Viorel Hurduc. Fără a intra într-o polemică cu arhitecţii, minis