Ar fi fost nevoie de solidaritate in interiorul UE, ceea ce e foarte greu de obtinut in conditiile in care Poloniei si altor tari din Est (in viitor, si Romaniei) li s-au rezervat bilete la clasa a II-a. La ora la care scriu aceste rinduri nu este cunoscut deznodamintul intilnirii la virf UE - Rusia, desfasurata vineri la Helsinki. Cu siguranta ca nu va putea fi incheiat un nou acord de parteneriat, din cauza opozitiei Poloniei, stat care denunta embargoul impus de Moscova asupra importurilor de carne din Polonia. In sine, esecul nu are consecinte grave, pentru ca acordul aflat actualmente in vigoare se prelungeste automat, insa a fost ratat momentul favorabil pentru un nou impuls in relatiile reciproce. Pe de alta parte, ar fi fost chiar surprinzator ca, intr-un context atit de tensionat, sa se reuseasca un pas decisiv inainte.

Ramine doar speranta ca intilnirea sa conduca la progrese in domenii mai putin problematice, ceea ce ar putea salva cite ceva din orgoliul participantilor. S-a nimerit ca summit-ul de la Helsinki sa aiba loc intr-un moment cu totul nefericit. Acum citeva saptamini, tot in Finlanda, Putin si liderii UE "au convenit sa nu se inteleaga" asupra cooperarii in domeniul energiei. Din multe puncte de vedere, intilnirea de la Lahti a fost una de rau augur pentru cea de vineri, de la Helsinki. Ar fi trebuit ca presedintelui Putin sa i se spuna limpede ca membrii UE vor fi solidari cu Polonia in contenciosul sau comercial cu Rusia. Dar, din diverse motive, anumiti lideri din clubul "celor mari" n-au facut decit sa transmita, probabil involuntar, mesajul ca ar fi dispusi sa sacrifice solidaritatea europeana in schimbul unor aranjamente bilaterale avantajoase cu Rusia. Germania, Franta si Italia par a-si fi rezolvat pe cont propriu problemele referitoare la aprovizionarea cu gaze naturale si la pretul acestora. Intre timp, sub rezerva anonimatului s