- Diverse - nr. 233 / 27 Noiembrie, 2006 "Batalia" penibila care se da astazi intre sindicatele din invatamant si Ministerul Educatiei ma fac sa iau pozitie. Impotriva zgomotului fara rost, a consumului stupid de energie psihica si, mai ales, impotriva demagogiei. Pentru ca eu cred ca acum a sosit momentul ca aceasta imensa Piramida a lui Keops care este Alma Mater sa-si stranga in sfarsit randurile pentru a plonja in revolutia educatiei, cea de care au atat de mare nevoie copiii nostri, europeni ai deceniilor urmatoare. Asa ca voi spune, succint, in ce m-as implica eu, membru al Partidului Parintilor, daca as fi lider de sindicat sau ministrul Educatiei si Cercetarii sau dascal intr-una din institutiile scolii romanesti. In primul rand, in ridicarea calitatii invatamantului si cercetarii stiintifice _ pentru a nu finanta un urias corp social cu rezultate, s-o recunoastem, modeste, in ambele sale "sertare", adica invatamant si cercetare. Iar asta se face nu prin infiintarea a nu stiu cate comisii, cu membri platiti cu salarii mari, ci pur si simplu prin legarea efectiva a invatamantului superior de cercetare, prin functionarea _ prin lege _ a facultatilor cu institute, centre si laboratoare de cercetare, prin obligarea tuturor universitarilor de a lucra efectiv la inovare, inventie, descoperire, dar si a firavei lumi a cercetatorilor de a intra in salile de seminar si laboratoarele universitatilor. Cu o privire atenta asupra "produselor" liceelor, adica semnaland universitatile de unde vin absolventi de calitate si de unde nu; cu clasamente, topuri, pentru stabilimente (si profesori) de valoare si planuri de eficientizare si, eventual, redresare a liceelor care, clar, nu functioneaza la parametrii medii europeni. Transformarea universitatilor in societati de actiuni _ ma repet, dar merita sa o fac _ ar umple foarte repede acest deziderat, administratia locala si Par