Declasificarea unor informatii din contractele de privatizare in domeniul energiei ar putea fi perfect legitima. Mai multe legi permit acest lucru in mod expres, fara interpretari. Insa modul in care s-a cerut acest lucru partilor implicate in contracte este cat se poate de ambiguu si de natura sa creeze indoieli.
Precedent periculos in interventia CSAT
Chiar daca s-a actionat cumva pe marginea legii, in sensul ca acest organism nu a emis o hotarare prin care sa oblige Ministerul Economiei si Comertului sa faca publice aceste contracte (pentru ca ar fi incalcat legea), constituie un precedent periculos interventia CSAT in aceste chestiuni care, potrivit Constitutiei si legilor tarii, sunt in competenta justitiei.
Pentru a nu intra in conflict cu legea, CSAT a emis un fel de somatie publica de publicare a acestor contracte. Si unii au declarat ca se supun, altii au raspuns eliptic, pentru ca stiu ca, din punct de vedere legal, CSAT nu poate sa-i oblige sa faca acest lucru.
Situatia juridica reala a fost mascata cu tot felul de termeni care se bat cap in cap (siguranta energetica, dar publicitate, confidential pentru concurenta, dar in dezbatere publica) de natura sa creeze interpretari si chiar sa abata atentia de la ce este corect si mai ales legal.
Contradictii in termeni
Sa o luam in ordinea afirmatiilor facute de presedintele Traian Basescu: mai intai, a spus ca trebuie facute publice contractele de furnizare sau de intermediere in domeniul energetic, intrucat s-au facut erori in ceea ce priveste garantarea securitatii energetice a populatiei.
Afirmatia provoaca mai multe nelamuriri: de ce trebuie facute publice aceste contracte daca este vorba de siguranta energetica? Chestiunile de siguranta energetica nu ar trebui sa fie secrete? Poate CSAT sa se subroge justitiei si sa oblige partile unui co
